Cauzele apariţiei gropilor:
- utilizarea de mixturi asfaltice cu conţinut redus de bitum şi cu absorbţie de apă foarte mare
- realizarea covorului asfaltic ȋn condiţii neprielnice (ploaie, temperaturi scăzute)
- compactare necorespunzătoare
- ȋmbătrȃnirea bitumului
- dezvoltarea fisurilor, crăpăturilor şi a faianţărilor
- remedieri incorect realizate
- rosturi de lucru neetanşe ca urmare a diverselor plombări sau refaceri de infrastructura după intervenţii la utilităţi.
Plombarea clasică constă ȋn operaţii de frezare sau decopertare, amorsare strat suport, adaos de material şi nivelare şi etanşare rosturi. Durata de viaţă a acestui tip de remediere este afectată de pierderea ȋn timp a etanşeităţii rosturilor fapt ce duce la degradări adiacente acestora după cum urmează:
1. Rosturile devin neetanşe ȋn principal datorită următoarelor cauze:
- plombarea ȋn condiţii de ploaie sau timp friguros;
- curăţarea necorespunzătoare a suprafeţei stratului suport;
- neamorsarea sau amorsarea necorespunzătoare a stratului suport;
- necolmatarea sau colmatarea necorespunzătoare a rosturilor;
- ȋmbătrȃnirea masticului bituminos utilizat la colmatare, reducerea maleabilităţii şi a flexiblităţii acestuia;
- solicitări mecanice sub trafic greu;
- temperaturi ridicate, intemperii
2. Apa pătrunde ȋn rostul neetanş.
3. La temperaturi negative apa ȋngheaţă, ȋşi creşte volumul şi solicită prin compresiune porţiunea adiacentă plombei producȃnd fisuri ȋn aceasta.
4. Ca urmare a solicitărilor datorită traficului, porţiunea din plomba afectată de fisuri se dislocă.
5. Dislocările continuă ȋn special pe partea plombată
6. Degradarea se extinde şi ȋn vecinătatea plombei
Tehnologia clasică (frezare)
rost neetanş - lipire
Tehnologia IR (infraroşu)
rost etanş - sudură
Tehnologia IR (infraroşu) cu operaţiile de ȋncălzire zona defectă, scarificare, reȋntinerire, adaos de material şi compactare permite o remediere la care nu mai rezultă rost neetanş.
Plombe etanșe realizate cu Tehnologia IR: